BABY ȘI MINIBASCHET – ”Copilul și bucuria individuală”

Câștigarea medaliilor la baby și minibaschet reprezintă un rezultat, nu neapărat o performanță a respectivei vârste, rezultat ce este cu efect mai mare pentru Părinți în comparație cu copii lor. De ce ?

Fiindcă trebuie să știi că TU ca părinte prin ”presiunea” constantă (zilnică) pusă pe copilul de vârstă mică, în principal, ca acesta să fie un ”tip concurențial” (victorie cu orice preț) în orice domeniu, ci nu un ”tip competițional” (acceptarea înfrângerii) va determina să se întoarcă exact ca un bumerang împotriva TA (părinte).

Am participat la atâtea festivaluri sau Ligi de baby și minibaschet, încât am reușit să observ comportamentul TĂU (părinte) și din afara posturii de antrenor, un comportament ce din ideea de ”competiție” (susținere) s-a transformat în ”concurență” (victorie cu orice preț) și ai uitat de ce ai venit în acea ”vacanță” cu al tău copil: ca EL să se bucure de participarea sa și dacă se poate, să se bucure de victoria lui ”individuală” (depășirea unui adversar, o pasă surpriză, victoria finală ca parte a echipei), iar TU de soare și de reușita LUI.

Nu generalizez acest comportament (nu toți părinții), dar din păcate este în creștere acest fenomen, mai ales la vârste mici și a junioratului, iar pe lângă acesta, TE-ai transformat (părintele) și în arbitru/judecător/judecat, găsind astfel scuzele unei înfrângeri în ”mediul extern”, în loc să identifici soluțiile de sprijin în viitor (să fie mai bun, să depășească un adversar mai bun decât el).

COPIILOR le place JOACA și JOCUL, astfel că din acest motiv la această vârstă apare ”bucuria participativă”și trebuie să fie concentrată pe victoria individuală, adică a reuși să pună în practică în timpul jocului, cele învățate la antrenamente. Trebuie educați, învățați de antrenor și susținuți de TINE (părinte) că o pasă corectă sau o aruncare corectă în timpul jocului contează mai mult decât o victorie de echipă la această vârstă, fundament ce va fi baza victoriilor la vârsta de juniorat și de ce nu, la seniori.

Părinții, cei care suntem ”disperați” după fiecare victorie a echipei (cu orice preț) și antrenorii care nu fac decât să ”cultive” mai departe acest gen de comportament prin impasibilitate, suntem cei care transmitem în mod eronat ideea de competitivitate și reușita la vârstă mică. Prin această ”reușită” avem mari șanse de a reduce considerabil ”bucuria jocului” și în viitorul apropiat să existe renunțări ale acestuia de a continua în sportul de performanță.

”Uităm” repede (părinții și antrenorii) ideea de viitor și de stabilitate pe care i-o va oferi în teren un dribling corect și mai ales corectat ÎN JOC la nivel de baby și minibaschet, făcând astfel o ”greșeală” ce în viitorul lui la juniori sau la seniori (dacă va mai ajunge să practice baschetul la acele niveluri) va conta mai mult decât îți poți imagina. Astfel ca bucuria sa ”participativă” se va pierde încet, zi cu zi, săptămână cu săptămână, lună cu lună, iar ȚIE (părinte) îți va fi din ce în ce mai greu să înțelegi de ce în România este campion, dar la lotul național nu trece de grupele unui Campionat European Div. B valorică sau de ce copilul tău devine din ce în ce mai puțin comunicativ cu TINE (părinte) referitor la jocul de baschet în principal.

DE CE mai mult TU (părinte) apari în aceste rânduri ? Fiindcă la această vârstă, în majoritatea cazurilor copilul ”fuge” la părinte pentru ”buba”, mâncare sau sete chiar dacă se află pe teren și meciul este în ”toi”. La TINE se uită să te vadă MULȚUMIT chiar dacă a pierdut acel meci sau a câștigat. TU ești exemplul lui. Pe TINE te iubește. În TINE are încredere. Pe TINE se bazează.

La această vârstă antrenorul va avea mereu un rol de ”tampon” între copil și părinte, copil și supărările jocului sau cele sociale, așa că chiar dacă de multe ori își va lua rolul de ”părinte” căutând să aplaneze conflictele interioare ce le trăiește, și indiferent de rezultatele acestuia sau metodele (contestabile sau nu) prin care caută să ajungă la un rezultat, tot TU (părinte) rămâi imaginea și exemplul acestuia în majoritatea cazurilor.

JUNIORI – ”Sportivul și bucuria competițională”

Odată cu trecerea de la baby și minibaschet la categoriile de juniori, 13 – 18 ani, începe o etapă comună (de lungă durată) a pregătirii individuale (continuată), cu consolidarea pregătirii relațiilor de joc 2×2, 3×3, 4×4, 5×5 (atac și apărare), precum și cele în inferioritate numerică 1×2, 2×3, 3×4, 4×5. Aici apare ”bucuria relațională”, bucurie ce se va accentua în baza reușitelor individuale coroborate cu cele colective (pasă foarte bună a lui, prinsă de coleg și finalizată de acesta), fiind descoperită ”bucuria competițională” între colegii de echipă prin identificarea reușitelor LOR în comparație cu cel de lângă el, implicit cu adversarul.

Desigur, rolul TĂU (părinte) este acela de a continua susținerea LUI și a colegilor de echipă, participând astfel la ”bucuria relațională” a acestuia, dar și a colegului de echipă. Factorul de încredere în colegul lui de echipă este foarte important și asigură continuitatea bucuriei relaționale pe care o trăiește în acel moment de joc, dar mai ales conștientizată în afara jocului de baschet ulterior finalizării unui meci. Fiindcă ”poveștile” LUI (amintirile) după ce se termină jocul (în mașină, în transportul în comun, la o pizza sau acasă) determină starea de ”bucurie” că a făcut un lucru bun (pozitiv), indiferent de rezultatul final al meciului.

Un rol important îl are și antrenorul, susținut de TINE (părinte), antrenor ce se va implica sau nu în educarea ”bucuriei relaționale”, în timpul pe care îl are la dispoziție la sală (maxim 2 ore). Implicarea antrenorului trebuie să fie printr-o comunicare continuă cu sportivul, iar pentru aceasta trebuie răbdare din partea lui, să transmită încredere, dar mai ales să își înțeleagă rolul și să fie ÎNȚELEGĂTOR cu sportivul. Nu spune nimeni că o ”mână forte” nu este benefică performanței, ci doar că această ”mână forte” trebuie să fie prin exemplul dat (disciplina impusă, respectul câștigat), ci NU prin țipete dese, contestări verbale, indicații fără explicații și altele.

Am spus tuturor jucătorilor de baschet (cei pregătiți de mine sau ai altor cluburi) pe care i-am văzut ieșind din teren la final de joc cu capul jos, plângând sau aflați în suferință pentru munca depusă și lipsa unei victorii colective (echipă) în felul următor: ”Capul sus ! Nu mai plânge ! Este doar o înfrângere, nu un război pierdut. Adu-ți aminte ce nu a mers în jocul tău și al echipei, apoi caută să lupți să schimbi în bine”. Fiindcă sportivii juniori mai au de muncit pentru a ajunge la ”bucuria performanțială” și deși este uneori indicat (psihologic) ca aceștia să se descarce nervos prin plâns sau altă formă de exprimare a supărării, O VORBĂ BUNĂ A TA (părinte) sau a unui ”spectator” contează în multe cazuri pentru a nu își pierde încrederea în el însuși, în posibilitățile de viitor pe care le are și de nu uita sau renunța la ”bucuria relațională” cu al său coleg sau cu antrenorul.

TINERET și SENIORI – ”Sportivul și bucuria performanțială”

Sportivii care reușesc să treacă pragul vârstei de 18 ani și pășesc mai departe cu încredere către campionatul de tineret și apoi seniori, vor experimenta ”bucuria performanțială” și anume vor descoperi faptul că munca depusă și sacrificiile făcute de acesta de-a lungul anilor de juniorat au avut ”un sens”, dar nu o finalitate. Este momentul LUI să ”răsplătească investiția” TA (părinte) prin o muncă mult mai asiduă, fără să mai se uite la TINE (părinte) când este în teren, dar să vină și să TE îmbrățișeze strâns îndiferent de victorie sau înfrângere, fiindcă A FOST ȘI RĂMÂNE COPILUL TĂU. Pasul către seniorat va aduce maturitate în ”bucuria performanțială”, o bucurie educată de un sistem cu influențe ”externe” (interviuri, persoane sau grupuri de interes, contracte, impresari, pariori și altele) sau ”interne” (accidentări, ratarea finalei unei competiții importante, probleme cu antrenorul, probleme cu managerul echipei, alimentație greșită și altele), sistem ce poate aduce influențe pozitive sau negative asupra stării acestuia. Dacă un eșec la nivel de copii și juniori este greu de acceptat din punct de vedere emoțional și are o ”amprentă” totuși trecătoare în memoria copilului-sportiv, în cazul unei problematici la seniori poate însemna luarea rapid a unei decizii de finalizare a activității sportive și o ”amprentă” emoțională de durată ce își poate spune cuvântul și în plan social.

”Bucuria performanțială” a sportivului ajuns senior crește exponențial odată cu depășirea obiectivului COLECTIV stabilit, dar printr-o muncă individuală conștientizată a acestuia și este de durată mult mai mare decât a unui sportiv junior. De ce ? Fiindcă este o trăire conștientă a rezultatului obținut. Însă dacă rezultatul îl depășește pe cel inițial dorit, există și sportivi seniori care trăiesc momentul ca pe o ”euforie”, conștientizând mult mai târziu nivelul rezultatului atins.

Și la final de joc pe cine va suna prima dată ca să împărtășească bucuria ? Pe TINE … FAMILIA.

Dragă TU (părinte), am ales să te pun ca actor principal în acest articol dedicat ”bucuriei copilului și a sportivului”, fiindcă TU ești părintele copilului (sportivului) și nimic nu va schimba acest lucru în mintea și sufletul acestuia când vorbim de bucurii. Nici EU – cel care scriu, nici EL (antrenorul) – cel care este lângă al tău copil-sportiv pe durata carierei sale și nici EI – cei care ”apar și dispar” din viața lui în funcție de vârstă sau interese.

Așa că, fi și TU (părinte) bucuros, fiindcă MERIȚI în majoritatea cazurilor, mai ales atunci când EL (copilul/sportivul) este fericit pentru rezultatul obținut, dar nu are idee prin câte ai trecut ca să îi asiguri ”bucuria” atingerii sau depășirii obiectivului inițial stabilit.  O bucurie de scurtă durată ce va ajunge să ”ceară” noi sacrificii și să stabilească noi obiective … dar despre aceasta vom discuta în următorul articol: ”Obiective. Realități. Angajament”.

Până atunci însă, nu uitați că aveți posibilitatea de a vă înscrie prin completarea Formularului pentru părinți și/sau persoane interesate, cu scopul de a participa la programul de discuții/întâlniri organizat de SANDULACHE BASCHET ACADEMIA, program cu ajutorul căruia dumneavoastră veți putea să propuneți teme și să le dezvoltăm împreună. Este gratis programul, doar să doriți să vă înscrieți.